O dorinta de copil
– Of, in cate locuri ati fost voi si eu am fost in atat de putine!
Are 8 ani si sta pe langa mine prin bucatarie, facandu-si de lucru pana este gata masa. Si-a insirat pe masa toti magnetii luati de pe frigider si ofteaza indelung. Ofteaza atat de cu foc pentru ca parintii lui au calatorit in atatea locuri si el nu a fost prezent in aceste calatorii. Nici n-avea cum, el nu era nascut inca.
– Chitzi, tu la anii mei vei fi vazut mult mai multe locuri decat iti poti imagina acum. Eu aveam 23 de ani cand am iesit prima oara din tara. Poti sa iti imaginezi ca atunci cand eu aveam anii tai nici nu visam sa plec in vacanta in afara tarii? Mergeam in vacanta doar vara: doua saptamani la mare si una la munte. Eu eram un copil norocos pentru ca noi aveam masina si asa am reusit sa calatoresc mai mult. Aveam multi prieteni care nu plecau nicaieri niciodata. Si sa stii ca era frumos in vacantele mele, radeam mult, ma imprieteneam rapid cu copiii de pe plaja, alergam si bateam mingea cat era ziua de lunga.
–Ce tare as vrea sa vad si eu cum era pe vremea ta!!! Oamenii chiar se distrau si asa?
********
Stiti ce se intampla cand un copil isi doreste tare-tare ceva? Da, exact! Dorinta i se indeplineste. Asa s-ar intampla si cu adultii daca ei n-ar fi uitat demult sa mai fie copii.
*******
Inapoi in timp
Chiar zambesc si mi-e cald in suflet cand ma trezesc pe plaja aceasta. Si totusi… in ciuda acestei plaje cu cearceaf langa cearceaf (da, chiar cearceaf de pat era cel intins pe nisip!), cu toata aglomeratia aceasta, desi am dat de apa in care plutesc pungi goale si tot felul de mizerii…ma bucura aceasta reintoarcere.
Pentru ca ea trezeste in mine copilul de atunci, care a fost fericit chiar si cu putinele lui vacante.
Si cine nu si-ar dori ca, macar pentru o zi, sa mai poata evada din viata lui de adult inapoi in anii prunciei?
Langa noi, o familie cu un baietel cam de varsta fiului meu. Pustiul se joaca in nisip: isi sapa o groapa cu mainile goale, ingroapa un papuc de-al mamei in ea, apoi se face ca nu mai stie unde l-a ingropat. In secunda doi al meu e langa el si-i spune cu naturaletea si franchetea de care, din pacate, doar copiii sunt capabili:
-Vrei sa fim prieteni?
In alte cateva secunde copilul meu a uitat de mine: acum sunt doi care sapa adevarate transee prin nisip. Zambesc politicos parintilor si..intru in vorba cu ei. Ce pot face altceva?!
Palavragim, in general despre copii, sunt atenta sa nu ma dau de gol ca nu sunt de-a lor. Pana cand cei doi copii vin langa noi. Al meu e nervos putin, celalalt la fel. Astia s-au batut deja? ma gandesc si il privesc atenta
-Maaaami, uite, el nu ma crede ca noi ne-am facut rezervare si ca plecam in octombrie la mare, la plaja.
-Nu se poate, e un mincinos! cine-a mai auzit sa pleci in octombrie la mare? Octombrie este toamna si e frig toamna, nu-i asa, maaaaami …...striga si celalalt
Mama lui ma priveste cu intelegere si zambeste. Genul de privire „lasati, va inteleg, ca si-al meu minte!” Dar al meu nu minte si eu stiu. Ce nu stiu este daca este sau nu bine sa le spun ca noi venim din viitor. Dintr-o lume pe care ei nu o pot imagina. Increc sa ma pun in locul lor: daca eu, in 2019, m-as trezi fata in fata cu unii care-mi spun ca… pleaca in vacanta pe luna? I-as crede? Exact! Nu i-as crede!
In timp ce am aceste dileme incepe sa-mi sune mobilul. Eram sigura ca aici si acum tehnologia noastra nu functioneaza. Se pare ca m-am inselat.
Oamenii raman muti, cu ochii mari, privind obiectul pe care, scuzandu-ma, il extrag din geanta de plaja. Telefonul meu mobil.
Cred ca este cazul sa ii lamuresc!
Misterul se imprastie
-Stiti, el chiar v-a spus adevarul. Noi venim din… viitor. Da, noi vom merge in Vacanță în Hurghada, in Egipt, anul viitor in octombrie. Ne place vara si, de aceea, intotdeauna ne place sa o prelungim putin. Cum sa o prelungesti altfel daca nu alegand o destinatie unde este cald si in octombrie?
-In Egipt?
O vad cum isi priveste sotul, e clar ca este sceptica. Apoi, ca si cuma ra ccepta, totusi ideea ca venim din viitor:
–Cred ca va costa o gramada de bani!
-Deloc. Pentru ca mai facem ceva. Ne cautam vacante cu mult timp inainte de plecare, ca sa beneficiem de ceea ce se cheama Oferte Early Booking. Acesta este o facilitate pe care o ofera agentiile de turism din zilele noastre: cu cat rezervi mai devreme, cu atat ai un pret mai bun.
Ca sa inteleaga mai bine le deschid telefonul si le arat:
-Uitati-va aici. Agentia Christian Tour ofera pana la 55% reducere la ofertele acestea. Va dati seama ca este mai mult de jumatate din pretul unei vacante. Ca si cum ati merge doi la pret de unul singur.
Usurinta cu care ma plimb pe ecran ii intriga. N-au vazut in viata lor un telefon mobil. Unul cu touch screen nici atat.
-Pentru vacanta noastra, de exemplu. Stim ca vrem in Hurghada- Egipt. De fapt stim exact si unde vreau sa stam, pentru ca am mai stat la acel hotel si mi-a placut foarte mult. Acum cativa ani. In plus, are tot ce ne dorim noi de la o vacanta.
-Poti alege categoria hotelului, dar si costul vacantei. Te poti orienta dupa facilitatile pe care ofera locurile de cazare, atat la nivel general cat si la nivel de camrea. Poate iti doresti o camera cu vedere la mare, poate vrei sa vezi piscina pe fereastra. Acestea sunt doar cateva criterii dupa care ai putea cauta. Hotelul unde vom merge noi ne permite si plaja, si distractie si, nu in ultimul rand, este un punct de plecare catre tot felul de excursii din zona. Caci doar nu mergem in Egipt fara sa vedem Piramidele si Sfinxul si desertul. Da, desertul, caci sentimentul pe care il ai cand pasesti prima oara printre dune este greu de descris.
-Cat de bine arata. La noi in Romania nu exista asa ceva. Ce bine de voi ca puteti sa mergeti in asemenea loc.
-Asa este! Este o mare realizare ce avem noi acum. Si asta nu este tot. Stiu ca acum, in perioada in care traiti voi, mergeti la plaja, stati la terase, va plimbati seara pe faleza. Dar..cam atat, nu-i asa?
-Pai ce altceva poti sa faci la mare? Nu-i destul?
***
Timpul trecea si nici nu ne-am dat seama cand incepuse sa se insereze. Aerul era mai rece, copiii doreau sa mergem la masa. Mai ales cand au aflat ce inseamna all inclusive, caci le-am spus ca in Egipt asa vom merge. Dupa ce le-am aratat si cateva fotografii cu mancarea si au inteles ce este acela un bufet suedez si cate optiuni de feluri de mancare ai, au declarat toti ca trebuie neaparat sa manance ceva! Amabili, ne-au invitat si pe noi. Al meu copil s-a bucurat foarte tare: isi facuse un nou prieten si isi dorea sa mai petreaca timp cu el. Totusi, cand am intrat in restaurantul unde urma sa luam cina, am vazut dezamagirea de pe fata lui.
Uitandu-se ingrozit in farfuria unde se labartau niste macaroane sleite cu putina branza rasa deasupra, s-a apropait de urechea mea si mi-a soptit:
-Mami, nu mai vreau pe vremea ta! Mi-a ajuns. Vreau inapoi la noi acasa, pe vremea noastra!
***
SuperBlog2019. Proba 27. Vacanțele estivale de acum vs. vacanțele de altădată
Povesti de neadormit 