Tips and Tricks – cum sa iti ajuti copilul sa citeasca ( Plus o recomandare!)

Te-ai intrebat si tu care-i calea prin care un copil ajunge sa iubeasca lectura? Ai fost in cautarea unei metode care sa-l ajute sa devina prieten cu cartile?

Pe o scara de la 1 la 10, cam cat de mult ti-ai dori sa iti vezi copilul citind o carte cu cel putin aceeasi pasiune pe care o are cand ii zboara degetul pe touch-screenul unui gadget?

Da, se poate!!!

Fara sa ma erijez intr-un guru al parentingului sau in cineva care detine adevarul absolut, cred ca pot sa-ti dau cateva idei despre cum ai putea sa-l ajuti!

Daca imi citeai blogul vechi, cunosti relatia lui Andrei cu cartile. Cu lectura. A inceput sa citeasca pe la 4 ani, benzile desenate. La 5 ani citea cursiv povesti scurte si iti povestea, cu usurinta, ce a citit.

Pentru mine era amuzant sa vad la cei din jur o atitudine de genul „Bietul copil, are o mama nebuna, e clar ca ea l-a fortat sa citeasca asa de devreme!”

Nimic mai gresit! Andrei a citit pentru ca asa a vrut, pentru ca i-a placut, pentru ca a iubit cartile. Ah, da! A fost ajutat, dar iti voi arata ca ajutorul a constat in ceva ce orice parinte poate sa faca!

• 

  Activitati si abtibilduri

• 

  Citindu-i lui Lavi

• 

  In Sinaia cu Diana

• 

  In libraria lui favorita

Tips and Tricks

• Creste-ti copilul inconjurat de carti. Daca ai o biblioteca in casa, poti sa fii sigur ca si el isi va dori propria biblioteca!
• Inconjoara-l de oameni care citesc. Cand va vedea in jurul lui adulti care citesc, se va naste in el dorinta de a face si el la fel.
• Mergi cu el in librarii si la targuri de carti. Niciodata nu e prea mic pentru asta, te asigur!
• Spune-i povesti. Inventeaza-i povesti. Citeste-i carti. Fa-l sa fie personajul principal al povestilor inventate sau citite!

Primele 3 puncte sunt destul de clare, asa ca ma voi opri asupra celui din urma. Exista copil care sa nu iubeasca povestile? Exista copil care sa nu isi doreasca sa fie el insusi personajul principal al povestii?

Andrei sigur era incantat sa fie asa! Cand era mic-mic, in perioada de „bebelusenie”, ii inventam povesti. I-am inventat povesti pana sa invete sa vorbeasca. I le spuneam ziua, cand ieseam la plimbare si el el era in carucior sau in brate. I le spuneam seara, inainte de culcare. Ele erau despre „bebe Andrei” si despre familie; includeau animale, plante, insecte. I le spuneam pe roluri, cu voci diferite, adaptand si schimband vocea si mimica in functie de personajul caruia ii dadeam viata. Era fascinat. Ma privea cu ochii mari, radea in hohote, batea din palme. Era o bucurie pentru el, dar si pentru mine in egala masura.

A mai crescut, am inceput sa-i citim. Mult. Incepea sa aibe preferinte. Erau carti pe care dorea sa i le cititm atat de des, incat ajungea sa le stie pe de rost. Ma fascina memoria lui. A fost etapa iubirii lui pentru aventurile lui Pixi. Isi dorea sa fie Pixi, si-a dorit sapca rosie, si-a dorit sa avem „aventuri ca ale lui Pixi”. Urcam pe o panta intr-un parc si el exclama „Uite, sunt ca Pixi la munte!”

In perioada in care era mare fan al seriei cu Geronimo Stilton, deja incepuse sa isi citeasca singur. Era incantat de Geronimo! Asa ca ne transformam in detectivi si noi, la fiecare plimbare. Eram Soricel si mama Soricelului, mana-n mana pe strada. Vanam comori, cautam branza sau pe hotul de branza, ne luptam cu pisicile rele.

• 

• 

Pixi si Geronimo Stilton

Cand si-a citit (as putea spune devorat!!!) seria Jurnalul unui pusti, trecuse deja la nivelul la care isi citea in gand. Disparea de langa mine, in casa. Cand il cautam il gaseam cu cartea in brate, cocotat pe canapea. Intr-o liniste rupta doar din cand in cand de hohotele de ras. La un moment dat, povestindu-mi ceva din carte, mi-a spus ” Mami, eu cred ca, in clasa a- v- a, o sa fiu ca Greg, pentru ca el spune mereu asa: in curand o sa fiu faimos cu jurnalul acesta, dar momentan sunt blocat in scoala generala cu niste fraieri.” (ups!)

Ce este o carte personalizata si unde o poti gasi?

Da, asa cum ai observat, de fiecare data cand a citit carti si-a dorit sa fie el personajul principal din povestile asternute in ele. Intodeauna!!! Ce copil ar refuza sa citeasca sau sa asculte o poveste in care el este eroul?

Elefantul Meu este o editura care transforma copiii in eroi! O editura care ofera o serie de carti educative personalizate. O editura care te ajuta sa ii faci o surpriza copilului tau.

Fie ca este micut si abia invata sa se imprieteneasca cu lumea din jur; fie ca este deja in faza de cautare a aventurii- la editura Elefantul Meu gasesti carti pentru toate etapele. Ai categorii de carti adaptate varstei si pasiunilor copilul tau.

O carte personalizata este acea carte care contine un text original in care numele personajului principal al cartii este inlocuit cu numele copilului tau. Povestea incepe intr-un loc pe care copilul il stie foarte bine si pe care tu, parintele, il alegi.

Mai mult, poti sa aduci in poveste si un prieten al copilului, astfel incat aventurile cartii sa fie traite impreuna. Ce este mai frumos decat sa imparti aventurile cu prietenii?

„Traim atatea vieti cate carti citim” (Llosa)

Sa-i starnesti copilului pofta de citit este un punct de pornire intr-o frumoasa calatorie prin viata. Il ajuti sa-si dezvolte limbajul, asadar se va exprima mai usor. Un copil care este capabil sa se exprime usor, este un copil care isi poate sustine ideile. Este un viitor adult independent, greu de manipulat.

Un copil care citeste isi va dezvolta imaginatia. Si, cine stie, poate intr-o zi te va surpinde scriind el insusi povesti pentru altii.

Andrei si-a facut Editura. In perioada aceea (luuunga) de stat prin casa, cand toata lumea se vaita ca nu mai stie ce sa faca sa-si tina copiii departe de gadgeturi, la noi in casa a aparut o Editura. Are nume (Legendaria a numit-o), are program- scris de el si lipit pe usa.

„Aici scriu eu cartile mele!” -mi-a spus intr-o zi.

Si a scris. A umplut foi cu povestile imaginate de el. Le-a ilustrat. Mi le-a dat mie sa le citesc. Si a fost minunat!

Nu stiu daca Andrei se va face scriitor, biciclist, creator de jocuri video, chitarist sau matematician. Deocamdata anunta ca vrea sa fie fiecare din acestea, pentru ca toate sunt pasiunile lui si nu ar alege doar una dintre ele :).

Eu sper sa se faca un Om. Un Om Fericit!

Ceva, insa, stiu! Ceea ce stiu sigur este ca un copil care citeste va fi un viitor adult cititor. Cu alte cuvinte un adult bogat pe dinauntru. Caci lectura te imbogateste pe dinauntru pentru ca „Traim atatea vieti cate carti cititm„. (Llosa)

Tu cate vieti alegi sa traiasca al tau copil?

Si de tine depinde!

Publicitate