Fabia si Lordul.

Inghit praf! Ma umplu de praf! Sunt toata invelita intr-un nor de praf! Albastrul meu perfect se transforma acum intr-un gri sobolan. Nu inteleg, jur ca nu inteleg!, ce i-a apucat!! De ce am ajuns aici? Unde vor sa mergem? Ce-au de gand?

Zilele trecute stateam linistita sub un copac, la umbra, schimband niste vorbe cu vecina mea. Toata saptamana statusem una langa alta si bodoganisem porumbeii. Mda, ii apucase dorinta de a-si face familie si alt loc nu gasisera! Isi faceau cuib exact in copacul care ne tinea umbra! Ne picau in cap crengute, ramurele si..stiti voi ce altceva! In situatii extreme se dezvolta cele mai stranse prietenii! Asa s-a intamplat si cu noi: ne-am imprietenit.

Parca a trecut o vesnicie de atunci. Acum…uite-ma aici, invelita in praf!

– Hei, ce aveti de gand sa faceti? Ma aude cineva? Pe bune, chiar vreti sa coboram panta asta?? Nu vedeti ce inclinata este? Nu vedeti ce unghi imposibil are?? Nu puteati, macar, sa gasiti un drum asfaltat? De ce, ma rog, va trebuie plaja salbatica si ce v-a apucat cu ” departe de lumea nebuna”? Chiar nu existau si alte locuri unde sa mergem??

Mda… nu ma aude nimeni! Cine ar putea sa inteleaga masineasca mea? Desi, va spun drept, uneori mi se pare ca „ala micu‘ ” intelege foarte bine ce spun eu, atunci cand spun. L-am vazut de multe ori privindu-ma intr-un anumit fel, o privire din aceea de genul „Da, eu stiu ce simti!„. M-a imbratisat adesea, spunand „Iubesc masina asta!” si de foarte multe ori mi-a mangaiat aripa. Si contraaripa. Si roata. Si usile. Corpul meu s-a bucurat, de fiecare data, de fiecare atingere a lui! De altfel tot el este cel care ma ajuta sa fiu mereu curata, exclamand „Mami, haide sa spalam si noi masina asta!!!

Numele meu este…

A…. Nu m-am prezentat! Scuze!

Ma numesc Fabia. Sunt o SKODA, toata albastra si lucitoare. Aaaaa…mda, mbine, de obicei asa sunt! Acum nu! Pentru ca acum ne indreptam, vertiginos, catre plaja salbatica din Vadu si sunt orice numai curata nu!

Cu toate acestea sunt foarte mandra de cum ma descurc la drum. Si nu-mi fac nicio grija pentru hartoapele astea, caci de ieri am un scut motor metalic SKODA, asa ca stau linistita! Am motorul si cutia de viteze protejate, deci… sa-i dau bice si pe panta asta!!

Adevarul este ca incepe sa-mi placa. De fapt, ce zic eu!, imi place maxim sa plec la drum. Abia astept sa le aud vocile pe langa mine si sa pornim. Nu-mi place deloc sa stau in parcare, desi uneori se nasc relatii frumoase intre mine si alte vecine de parcare…

Imi place si de cei pe care ii port cu mine prin vacante, pe coclauri. Sunt destul de nonconformisti, iar eu gasesc asta adorabil! Mai devreme, de exemplu! Am oprit putin, cea de la volan s-a dat jos din masina, a mers putin pe plaja. Stiu ca se uita dupa un loc unde sa campeze. I-am auzit vorbind, dupa ce ea s-a intors de la mare! A spus „hai sa mergem mai departe” si s-a urcat la loc, la volan. De data asta… desculta! Wow, ce senzatie misto am atunci cand ma conduce asa, desculta! De obicei are tocuri si le infige in ale mele covorase auto. Nu-mi place ce simt cand are tocuri! Acum, insa, talpile ei goale se lipesc mult mai bine de pedalele mele. Si pedalele mele sunt mai fericite, trebuie sa recunosc!

Desculta si cantand ma conduce catre o alta intrare spre plaja. Ma las imblanzita si condusa. De fapt doar o las pe ea sa creada ca este cea care conduce. Eu sunt cea care conduce dansul, intotdeauna! Dar oamenilor le place sa creada ca ei detin controlul!

Intalnirea

Oh! Ce-mi vad farurile? Pe marginea drumului vad un superbisim Lord… Pardon, Ford!!! De fapt e un Lord Ford! Ceea ce nu il impiedica sa se uite insistent la… spatele meu si sa fluiere admirativ dupa suportul de bicicleta pe care il port!

Stati asa! A fluierat, am zis???

Alo! Asta nu e bine! Fluieratul ala nu era de bun augur, stiu!, simt! Ceva rau o sa i se intample!!

-Hei, ma auziti!? Fordul acela are o problema! Fluieratul acela nu e de bine pentru motorul lui! Hei, nu ma auziti?! Haideti inapoi! Nu-l putem lasa asa, in Nowhere Land ! Alo! Nu ma aude nimeni??!!

V-am zis eu ca pustiul acesta imi intelege masineasca? Iata, a convins-o pe mama lui sa intoarca.

Si acum ne privim ochi in ochi. Eu si el, Lordul Ford. Cat este el de Lord tot a ramas infundat in nisip. Noroc ca sunt dotata cu carlig de remorcare SKODA, asa ca il ajut sa iasa.

sursa: Auto Gedal

In timp ce il scot si-l tractez, ca sa il fac sa se simta mai putin umilit ca il ajuta o doamna ca mine, incep o conversatie cu el. Descopar, cu bucurie, ca avem gusturi comune: bem aceeasi benzina, preferam aceeasi spalatorie, consumam aceeasi marca de ulei. Ceea ce este foarte bine, pentru ca vom ramane impreuna, parcati cu fata catre mare, urmatoarele 7 zile. Carling langa carlig si aripa langa aripa…

7 zile, 7 rasarituri, dar si 7 nopti lungi, cu ploi de stele…

Ce-as putea sa-mi doresc mai mult?!

***

Continuarea povestii scrisa pentru Spring SuperBlog 2020… o sa o scriu la vara, pe plaja! Ma rog, asa sper! M-a provocat Auto Gedal. Cu proba 6.

8 comentarii

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s