Mama de baiat…

Cand am aflat ca voi avea baiat a fost asa…un fel de usurare. Ma explic: nu am fost never genul pisi, nici rozul nu mi-a placut vreodata, nu m-am dat in vant dupa povestile cu printese, nici in printi nu am crezut. De sclipici si paiete nu mai vorbesc. Mi-era, partial, frica sa nu cumva sa aflu ca va trebui sa fac fata la ceva ce nu stiu…ce nu imi place. Mi-era frica sa nu dau de greu cand va fi nevoie sa cresc o fata…recunosc!

Ca si copil,am fost o salbaticiune greu de imblanzit: ma urcam in toti copacii, ma urcam pe case, alergam non stop, ma bateam cu baietii, jucam fotbal, aveam mereu genunchii si coatele julite. Abia pe la 12-13 ani m-am mai potolit. In rest, pana atunci, mereu auzeam ca sunt „baiatul lui tata”. 🙄

(Bine, stiu acum ca ar fi putut sa fie si fata, caci tot salbaticiune ca mine ar fi fost…tot usor atipica ar fi iesit…)

De o vreme ma tot gandesc ca ma bucur maxim ca am baiat pentru ca…

….nu trebuie sa stam o suta de ani ca sa alegem niste haine. Orice e bun. Pana si in prima zi de scoala, daca ii spuneam sa mearga in pijama, in aia mergea fara nicio drama. Cam asa de tare ii pasa cu ce se imbraca.

…sunt scutita de posibile viitoare drame pe teme gen: ….am picioare prea subtiri/groase/strambe/drepte . Sunt prea grasa/slaba…blonda/bruneta… Am prea mult par pe mine… Nu imi sta bine parul…ori e prea drept/ ori e prea cret… Nu am sani sau am sani prea mari asa ca stau cocosata oricum as avea sanii… Nu am gura.. dintii.. ochii.. sprancenele.. etc-etc…ca nu stiu ce personaj/persoana.

(Si lista ar putea sa continue la nesfarsit.)

…nu avem nevoie de lungi sesiuni de shoping ca isi aleaga hainele preferate. Cand mergem la cumparaturi de haine/incaltari totul se termina rapid. Pentru mine, care nu sunt fan al statului 100 ani in magazine, este perfect.

…nu avem drame cand facem bagaje pentru vacante. Le facem rapid, nu e foarte important ce punem in ele, importanta e distractia de acolo.  Si asta nu are nicio legatura cu hainele din bagaj.

Pe de alta parte…va spun drept..ca mama de baiat, chiar si ca fosta salbaticiune de fata…a trebuit sa fac tot felul de lucruri care mi-au intins limitele. Uneori mult. 😁 Sa…

…alerg non stop (cat era mai mic) prin parc si sa fiu mereu pe faza sa nu se lase cu trosneli sau cu ghionturi.

…joc fotbal, fac concursuri de alergat pe strada (inclusiv cand aveam fusta si tocuri), fac tumbe in iarba din parc…

…tin melci in palma. Sau meduze. Sau gandaci. Sau broaste. Sau…tot felul de vietati al caror fan NU sunt…

…nu tip cand se aseaza vreun fluture de noapte pe mine (si stiti ca am fobie la fluturi de noapte)

…nu cad cand un pusti, care are peste 1/2 din greutatea mea, vine si mi se arunca in brate..

…vorbesc despre erectii si penisuri cu naturalete si fara rezerve…

…rezist glumelor cu muci, parturi, caca si altele din zona asta…

…explic injuraturi auzite in gastile de baieti „mari si cool” si, mai ales, sa il conving ca nu asta inseamna cool si ca nu e cazul sa le foloseasca si el…

…ascult/inteleg pasiunea pentru jocuri in care unii se impusca/omoara…

Si lista poate continua.

In plus, dat fiind faptul ca are mai putin de 8 ani, cred ca …mai avem pana sa atinge maximul 😁

Dar..e misto. E tare misto, pentru mine, sa fiu mama de baiat. Este o relatie tare-tare speciala. Salbaticiunea asta de baiat este si cel care vede imediat o haina noua (de-a mea), ori un ruj de alta culoare.. Sau alta tunsoare/culoare de par. Si mai si simte imediat o stare „altfel” a mea. Si intreaba. Si discutam. Si ma invata lucruri, despre mine. Si..da…ma repet…este tare misto sa fiu mama de baiat.

4 comentarii

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s